Rao și traducătorii

Queens College Library

Queens College Library

Cred cu siguranță că oricine citește (orice-ar citi, de la literatură la sociologie, de la manuale de utilizare la reviste glossy), înțelege cît de importantă este traducerea unui text. Nu știu cîți dintre voi ați tradus texte, dar cu siguranță vă amintiți de prin liceu cum, pe același text, fiecare avea cîte o variantă corectă, poate nu cea mai potrivită, însă. Gramatica era baza pentru noi atunci, să nimerim verbele și articolele, acordurile și concordanța. Mai apoi, unii au avut cursuri de traducere; eu nu, eu am învățat franceză fluent în Franța, iar în Erasmusul meu am bîjbîit frumos pe cîteva texte și traduceri pe care le-am făcut cît să-mi iau examenele, nu să public ceva, dar îmi puneam creierii pe mai multe tipuri de bigudiuri, cît să spun cît mai bine ce înțelegeam că zice textul.
Mie îmi plac foarte mult oamenii care fac lucruri pe cont propriu, iar de traducători mă leagă ceva… așa, congenital, că-s prea importanți pentru lectură. Traducătorii îi suflă în ceafă scriitorului și-l simt (da, da, despre senzorial scriu aici), cît să ai tu pe masă cea mai frumoasă îmbinare de cuvinte și expresii.
Am citit de curînd povestea Laurei Frunză, o găsiți aici și aici. E foarte simplă, cu subiect și predicat: Laura a tradus pentru Rao, nu a fost plătită, a vrut să dea în judecată editura. A pierdut; nu, nu procesul, instanța i-a respins cererea, a pierdut ocazia de a demonstra un fapt. Nu știu cum traduce Laura, nu am citit nicio carte tradusă de ea (deși dacă a tradus pentru Rao mai mult de 20 de cărți, îmi vine să cred că erau de acord cu stilul și cunoștințele ei), dar tot ce contează e că munca nu i-a fost plătită, iar ea nu știa că face „voluntariat”.
I s-au alăturat mulți tineri traducători, iar eu, deși traduc doar pentru mine, sunt dezamăgită de situație. De asta m-am hotărît să scriu despre ea. Știu, vînzarea de carte merge prost (sau nu merge), dar ce-ar fi să cerem mai mult de la edituri? Cu cît ar fi putut să crească profitul editurii, neplătind traducătorii? Laura poate nu și-a luat toate măsurile, nu a cerut de 10 ori să vadă semnăturile RAO pe contracte… da, admit, învățăm cu toții. Hai să cerem mai mult de la antreprenorul din noi, ar putea fi calea!

This entry was posted in Ex and tagged , , . Bookmark the permalink.

7 Responses to Rao și traducătorii

  1. Laura Frunza says:

    Multumesc mult, Diana!

  2. Pingback: RAO, tu dă ţepe în continuare! Vrei să ştii cum ai putea fi boicotată?! | Pinguinul>>Cel mai citit blog din PH

  3. Pingback: Editura RAO şi bătaia de joc la adresa traducătorilor « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

  4. Pingback: Editura RAO şi bătaia de joc la adresa traducătorilor | Florin Puşcaş

  5. Pingback: Editura RAO şi bătaia de joc la adresa traducătorilor | 1traducator's Blog

  6. Pingback: Editurile noastre care ne trag ţeapa « Pentru perfectionisti

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s